Waking Life
prev.
play.
mark.
next.

:35:00
lasã o urmã.
:35:02
ªi acea poveste este singularã.
:35:05
Dar, de fapt, e poveste dupã poveste.
:35:13
Timpul se dizolvã în particule
rapide care se depãrteazã
într-un vârtej.

:35:18
Ori eu mã miºc repede ori timpul.
Niciodatã amândoi simultan.

:35:22
E un paradox atât de ciudat.
Adicã, în timp ce, tehnic,

:35:26
sunt mai aproape de sfârºitul vieþii
mele decât am fost vreodatã

:35:29
simt de fapt mai mult decât oricând
cã am tot timpul din lume.

:35:33
Când eram mai tânãr, exista o
disperare, o dorinþã de siguranþã,

:35:36
de parcã exista un capãt al drumului
ºi eu trebuia sã ajung acolo.

:35:39
ªtiu ce vrei sã spui
fiindcã îmi amintesc cã gândeam

:35:43
„O, cândva, poate la
treizeci ºi ceva de ani

:35:48
totul se va cristaliza cumva
ºi se va aºeza, se va sfârºi.”

:35:52
Era de parcã exista platoul ãsta
care mã aºtepta pe mine

:35:55
ºi eu mã cãþãram pe el
ºi când ajungeam în vârf

:35:59
toatã creºterea ºi schimbarea
s-ar fi oprit.

:36:01
Chiar ºi bucuria.
Dar nu s-a întâmplat aºa,
slavã Domnului.

:36:07
Cred cã ce nu luãm în calcul
când suntem tineri este
curiozitatea noastrã nesfârºitã.

:36:10
De asta e extraordinar sã fii om.
:36:12
- ªtii ce spune Benedict Anderson
despre identitate?
- Nu.

:36:16
Ei bine, el vorbeºte despre,
sã spunem, poza unui bebeluº.

:36:19
Deci iei poza, imaginea asta
bidimensionalã ºi spui:
„Acesta sunt eu.”

:36:24
Ei bine, pentru a face legãtura
între bebeluºul din imaginea asta
micã ºi ciudatã

:36:27
ºi tine însuþi trãind ºi
respirând în prezent

:36:29
trebuie sã inventezi o poveste precum
„Ãsta eram eu când aveam un an

:36:33
ºi mai târziu am avut pãrul lung
ºi apoi ne-am mutat la Riverdale

:36:36
ºi iatã-mã acum.”
:36:39
Deci e necesarã o poveste
care e de fapt o ficþiune

:36:43
pentru a te face pe tine ºi pe
bebeluºul din pozã identici
pentru a-þi crea identitatea.

:36:47
ªi lucrul amuzant e cã
celulele noastre se regenereazã
complet la fiecare ºapte ani.

:36:52
Am devenit deja oameni complet
diferiþi de mai multe ori

:36:55
ºi totuºi rãmânem mereu
noi înºine ca ºi chintesenþã.

:36:58
Hmm.

prev.
next.