The Pianist
prev.
play.
mark.
next.

:13:00
Ba, nu, suntem 360.000.
Aºa cã va fi mai uºor.

:13:05
Ce-o sã ne facem...?
:13:13
Mamã?
:13:15
Mamã?
:13:17
Ce s-a întâmplat?
:13:20
20 de zloþi.
:13:23
20 de zloþi.
Atât ne-au mai rãmas.

:13:30
Ce sã cumpãr
cu 20 de zloþi?

:13:33
M-am sãturat sã tot gãtesc
cartofi... cartofi... ºi iar, cartofi...

:13:45
Acesta-i preþul
pe care pot sã vi-l ofer.

:13:47
Vã sfãtuiesc sã acceptaþi.
:13:49
- N-o sã vã dea nimeni mai mult.
- Este un Beckstein, domnule Lipa.

:13:51
2.000.
:13:54
ªi vã sfãtuiesc
sã-i primiþi.

:13:56
Ce-o sã faceþi când vã va fi
foame? O sã mâncaþi pianul?

:13:59
Ieºi afarã!
:14:01
- Te rog...
- Mai bine îl dãm de pomanã!

:14:03
- Ieºi afarã!
- Eºti bolnav, ce ai?

:14:07
Sunteþi nebuni!
:14:10
V-am fãcut o favoare.
:14:12
2.000
ºi vã plãtesc mutatul.

:14:14
Nici mãcar nu vã iau bani
pentru mutat.

:14:17
Are sã vã parã rãu.
Suntþi nebuni.

:14:19
Ia-l!
:14:24
31 octombrie 1940
:14:59
Bunã!

prev.
next.