:10:07
dar poate cã eram prea subtil
:10:09
am început sã simt cã nu era vorba despre iubitul lei
:10:12
ci cã era mai degrabã despre mine
:10:37
aºa cã am început sã mã imaginez în pielea unui japonez
:10:41
într-un tren care merge cãtre 2046
:10:44
îndrãgostindu-mã da un android cu reacþii întârziate
:10:54
dacã cineva vrea sã pãrãseascã 2046, oare cât timp îi va lua?
:10:57
Nimeni nu poate spune
:10:58
unii scapã destul de uºor
:11:01
alþii descoperã cã...
:11:02
au nevoie de mai mult
:11:04
e nevoie de o mare forþã
:11:06
ºi poate sã doarã îngrozitor
:11:08
am ºi uitat de când sunt în trenul ãsta
:11:11
ºi încep sã mã simt foarte singur
:11:12
e destul de plictisitor la început
:11:15
dar încet-încet te obiºnuieºti
:11:17
sunt câþiva însoþitori de cãlãtorie
:11:18
care pot sã-þi satisfacã orice nevoie
:11:20
te vor servi devotaþi
:11:22
ca un prieten intim
:11:24
dar nu trebuie sã te îndrãgosteºti niciodatã de ei
:11:26
cine s-ar îndrãgosti de un android?
:11:31
Cine poate ºti?
:11:32
Evenimentele pot sã se nascã...
:11:34
fãrã ca mãcar sã-þi dai seama
:11:36
se întâmplã tot timpul